Primul concept de sculptură kinetică și evoluțiile ulterioare
Desigur, până la prima formă recunoscută de sculptură kinetică, au existat numeroase alte tentative anomime, care au fost abandonate sau care nu au beneficiat de conjunctura potrivită pentru a se impune ca nouă formă de expresie artistică. Totuși, putem spune că prima apreciere critică și canonică a artei kinetice a fost acordată lucrării Roată de bicicletă a sculptorului Marcel Duchamp, realizată în anul 1913.
Mișcarea kinetică a evoluat sub semnul avangardismului. Artiștii care au îmbrățișat acest stil sculptural doreau să se exprime altfel, să se rupă de conformism și de tradiții, să elibereze arta din constrângerile statice și să îi dea viață. Sculpturile kinetice au fost concepute ca un nou mod de a experimenta arta, atunci când privitorul, publicul, nu mai este un consumator pasiv, care acceptă viziunea artistului. Prin interacțiunea cu sculpturile kinetice, privitorul își ia rol de creator, de mediu de interpretare a artei prin prisma propriilor trăiri și stări afective.
Creșterea și dispariția stilului kinetic
Arta kinetică a căpătat din ce în ce mai mulți adepți până la mijocul secolului XX, încoronarea sa absolută fiind expoziția specializată La Mouvement în cadrul galeriei Denise Rene din Paris în 1955. De cealaltă parte a oceanului, în Statele Unite ale Americii, Alexander Calder și Jean Tinguely au fost cei mai mari exponenți ai stilului kinetic, cel din urmă făcând furori în anul 1960 cu lucrarea Homage to New York, o mașinărie realizată din piese recuperate de la groapa de gunoi care se auto-distruge și care a fost expusă în curtea prestigiosului Museum of Modern Art. Tot acest muzeu a fost martorul sfârșitului curentului sculpturii kinetice. În anul 1965, expoziția The Responsive Eye s-a bucurat de o popularitate atât de mare, încât artiștii și-au pierdut poziția avangardistă, de exponenți ai unui curent marginal care nu se complace în tendințele mainstream.
Chiar dacă, în mod parardoxal, succesul și popularitatea au grăbit decăderea și căderea în obscuritate a stilului kinetic, acest concept nu a dispărut complet și, din când în când, reizbucnește în expresii originale, neașteptate, în perfect acord cu principiile primilor pionieri ai stilului.
Influențele dadaismului și constructivismului
Pentru a înțelege valorile și principiile încapsulate în sculptura kinetică, este necesar să ne întoarcem iar în timp, in perioada anilor 1910-1920.
Constructivismul a apărut ca o reacție a artei la traumele Primului Război Mondial. Proclamând declinul geometriei abstracte, artiștii constructiviști (care au creat, printre altele, și curentul Bauhaus) au introdus liniile austere, planurile simple, o paletă de culori minimalistă și principiul injecției artei în toate aspectele ale vieții de zi cu zi, pornind de la mobilier, la ustensilele de bucătărie și obiectele electrocasnice.
Astfel, stilul constructivist a creat premisa că arta și obiectele de uz comun pot fi interconectate în mod dualist: dacă orice obiect din jurul nostru poate fi artistic, la fel, orice obiect comun sau părți din acesta pot fi utilizate pentru a crea obiecte de artă.
Dadaismul a pornit de la conceptul distrugerii conceptului tradițional legat de artă ca experiență statică, uni-direcțională. Dacă i se dă consumatorului de artă posibilitatea de a își aduce un input, prin propria perspectivă, prin eliberarea interpretării de conceptele fixe, impuse de viziunea artistului, arta devine vie, mereu actuală, mereu în schimbare și gata de a fi reinterpretată. Artiștii genului Dada au fost primii comunicatori prin artă, în sensul deschiderii unui dialog cu publicul și permițând fiecărui om să experimenteze o operă de artă conform propriilor sale valori și concepte artistice.
Arta kinetică în secolul XXI
Evoluția tehnologiei a adus un adevărat reviriment al stilului kinetic. Dacă în trecut operele de artă cu părți mobile puteau fi manipulate mecanic sau prin acțiunea vântului, evoluția sistemelor inteligente cu comandă la distanță a permis crearea unor sculpturi din corpuri de iluminat care creează un spectacol unic de fluiditate și eliberează simțurile de sub controlul regulilor artei statice.
Echipa de specialiști în design interior ai Alsa Design recomandă instalațiile kinetice ca o alternativă la decorațiunile convenționale, o evadare din lumea regulilor fixe și o stimulare a simțurilor și imaginației în moduri surprinzătoare. Dacă vă recunoașteți în principiile promovate de primii artiști care au realizat cele mai reprezentative sculpturi kinetice și doriți să încercați un mod complet nou de a vă decora casa, vă învităm să luați legătura cu noi și să ne acordați oportunitatea creării unor decorațiuni unicat, special pentru căminul dumneavoastră.
Alsa Design este dedicată promovării frumosului și confortului prin inovație, tehnologie și talent. Arta kinetică este doar una dintre fațetele conceptelor de decor pe care le recomandăm clienților noștri. Vom continua în articolele următoare promovarea celor mai recente tendințe și concepte de mobilier și decorațiuni interioare și exterioare.
Page Views: 2180Comments are closed.
Search
Primul concept de sculptură kinetică și evoluțiile ulterioare
Desigur, până la prima formă recunoscută de sculptură kinetică, au existat numeroase alte tentative anomime, care au fost abandonate sau care nu au beneficiat de conjunctura potrivită pentru a se impune ca nouă formă de expresie artistică. Totuși, putem spune că prima apreciere critică și canonică a artei kinetice a fost acordată lucrării Roată de bicicletă a sculptorului Marcel Duchamp, realizată în anul 1913.
Mișcarea kinetică a evoluat sub semnul avangardismului. Artiștii care au îmbrățișat acest stil sculptural doreau să se exprime altfel, să se rupă de conformism și de tradiții, să elibereze arta din constrângerile statice și să îi dea viață. Sculpturile kinetice au fost concepute ca un nou mod de a experimenta arta, atunci când privitorul, publicul, nu mai este un consumator pasiv, care acceptă viziunea artistului. Prin interacțiunea cu sculpturile kinetice, privitorul își ia rol de creator, de mediu de interpretare a artei prin prisma propriilor trăiri și stări afective.
Creșterea și dispariția stilului kinetic
Arta kinetică a căpătat din ce în ce mai mulți adepți până la mijocul secolului XX, încoronarea sa absolută fiind expoziția specializată La Mouvement în cadrul galeriei Denise Rene din Paris în 1955. De cealaltă parte a oceanului, în Statele Unite ale Americii, Alexander Calder și Jean Tinguely au fost cei mai mari exponenți ai stilului kinetic, cel din urmă făcând furori în anul 1960 cu lucrarea Homage to New York, o mașinărie realizată din piese recuperate de la groapa de gunoi care se auto-distruge și care a fost expusă în curtea prestigiosului Museum of Modern Art. Tot acest muzeu a fost martorul sfârșitului curentului sculpturii kinetice. În anul 1965, expoziția The Responsive Eye s-a bucurat de o popularitate atât de mare, încât artiștii și-au pierdut poziția avangardistă, de exponenți ai unui curent marginal care nu se complace în tendințele mainstream.
Chiar dacă, în mod parardoxal, succesul și popularitatea au grăbit decăderea și căderea în obscuritate a stilului kinetic, acest concept nu a dispărut complet și, din când în când, reizbucnește în expresii originale, neașteptate, în perfect acord cu principiile primilor pionieri ai stilului.
Influențele dadaismului și constructivismului
Pentru a înțelege valorile și principiile încapsulate în sculptura kinetică, este necesar să ne întoarcem iar în timp, in perioada anilor 1910-1920.
Constructivismul a apărut ca o reacție a artei la traumele Primului Război Mondial. Proclamând declinul geometriei abstracte, artiștii constructiviști (care au creat, printre altele, și curentul Bauhaus) au introdus liniile austere, planurile simple, o paletă de culori minimalistă și principiul injecției artei în toate aspectele ale vieții de zi cu zi, pornind de la mobilier, la ustensilele de bucătărie și obiectele electrocasnice.
Astfel, stilul constructivist a creat premisa că arta și obiectele de uz comun pot fi interconectate în mod dualist: dacă orice obiect din jurul nostru poate fi artistic, la fel, orice obiect comun sau părți din acesta pot fi utilizate pentru a crea obiecte de artă.
Dadaismul a pornit de la conceptul distrugerii conceptului tradițional legat de artă ca experiență statică, uni-direcțională. Dacă i se dă consumatorului de artă posibilitatea de a își aduce un input, prin propria perspectivă, prin eliberarea interpretării de conceptele fixe, impuse de viziunea artistului, arta devine vie, mereu actuală, mereu în schimbare și gata de a fi reinterpretată. Artiștii genului Dada au fost primii comunicatori prin artă, în sensul deschiderii unui dialog cu publicul și permițând fiecărui om să experimenteze o operă de artă conform propriilor sale valori și concepte artistice.
Arta kinetică în secolul XXI
Evoluția tehnologiei a adus un adevărat reviriment al stilului kinetic. Dacă în trecut operele de artă cu părți mobile puteau fi manipulate mecanic sau prin acțiunea vântului, evoluția sistemelor inteligente cu comandă la distanță a permis crearea unor sculpturi din corpuri de iluminat care creează un spectacol unic de fluiditate și eliberează simțurile de sub controlul regulilor artei statice.
Echipa de specialiști în design interior ai Alsa Design recomandă instalațiile kinetice ca o alternativă la decorațiunile convenționale, o evadare din lumea regulilor fixe și o stimulare a simțurilor și imaginației în moduri surprinzătoare. Dacă vă recunoașteți în principiile promovate de primii artiști care au realizat cele mai reprezentative sculpturi kinetice și doriți să încercați un mod complet nou de a vă decora casa, vă învităm să luați legătura cu noi și să ne acordați oportunitatea creării unor decorațiuni unicat, special pentru căminul dumneavoastră.
Alsa Design este dedicată promovării frumosului și confortului prin inovație, tehnologie și talent. Arta kinetică este doar una dintre fațetele conceptelor de decor pe care le recomandăm clienților noștri. Vom continua în articolele următoare promovarea celor mai recente tendințe și concepte de mobilier și decorațiuni interioare și exterioare.
Comments are closed.
Search